Interviu cu Nansi Lungu, Lector Univ. dr. la catedra de Stiinte cognitive, Universitatea Titu Maiorescu, Behavior Analyst Bitdefender si, pe 17 martie, speaker la Customer Care Conference

1.       Cum ne motiveaza banii si cum ne pot demotiva? De ce se intampla sa ne demotiveze banii cand sunt prea multi, care este explicatia?

Beneficiul financiar este legat atat de nivelul de supravietuire cat si de posibilitatile pe care le ofera si amenintarile virtuale pe care le poate indeparta. Atunci cand avem bani putem in primul rand sa ne asiguram minimum necesar unui trai decent. Daca nu ai minimum necesar o suma adaugata veniturilor tale poate sa te motiveze suplimentar. Daca insa suma adaugata nu face diferenta, ea nu va avea niciun efect. Din aceasta cauza cei saraci renunta mai usor de multe ori la veniturile pe care le au. Sau tind sa isi asume riscuri din care pot pierde veniturile pe care le au. Nu e de mirare ca jucatorii de jocuri de noroc sunt in special oameni cu venituri mici, a caror speranta este de a castiga ceva semnificativ pentru a-si depasi conditia. Odata ce nivelul de supravietuire este satisfacut, modul in are banii motiveaza devine mai complicat. Pe de o parte ne creeaza oportunitati noi. Pe de alta parte, interfereaza cu satisfactia muncii. In acelasi timp apare aversiunea fata de pierdere. De ex: Am atins un nou nivel de salarizare care imi permite o mica suma suplimentara pe care o pot cheltui cum doresc. O prima problema este ca nu as dori sub nicio forma sa ma intorc la statusul anterior. Voi face tot ce imi sta in putinta sa nu ajung la situatia anterioara (imi e frica sa pierd). Orice oportunitate oferita de aceasta suma va insemna totusi pierderea altei oportunitati (alta sursa de insatisfactie). Dupa o anumita perioada omul se adapteaza la noua conditie si o va gasi normala. Prin urmare va astepta o noua modificare de venit.    

2.       Unele persoane aleg un loc de munca avand in vedere doar salariul, fara sa-i intereseze altceva. Ne pot motiva banii daca nu punem niciun strop de pasiune in ceea ce facem? Pe termen lung este o solutie aceasta goana dupa bani si care este efectul negativ al acestei mentalitati (daca el exista)?

Niciodata motivatia intrinseca (ex. satisfactia muncii tale) nu poate sa fie inlocuita de premierea financiara. Asa cum mentionam mai sus, adaptarea la noul nivel de salarizare se realizeaza repede (sunt studii care spun ca in 3 saptamani apare adaptarea hedonista). Ce ramane in urma adaptarii este realizarea sarcinilor de zi cu zi, orizontul asteptarilor, interactiunea cu ceilalti oameni. Efectul negativ va fi dublu si paralizant. Pe de o parte vei uri ceea ce faci, pe de alta parte frica de pierdere te face sa nu iesi din aceasta situatie.  

3.       Sa vorbim acum putin si de cazul opus, cand acceptam un loc de munca din pasiune, dar salariul nu este prea bun. Cum sunt oamenii motivati in acest caz si este o solutie buna pe termen lung?
Lipsa banilor pe termen lung nu este o solutie buna niciodata. In schimb atunci, cand faci din pasiune un lucru, pe langa satisfactia imediata creste probabilitatea de a deveni bun in domeniu. Se merita mai ales in cazul tinerior sa accepte recomense mai mici in domenii care le aduc bucurii, tocmai in ideea ca, progresand in cunoasterea domeniului, inevitabil vor ajunge sa fie la un moment dat bine platiti.  Pe termen lung lipsa de satisfactie financiara poate creea impresia inutilitatii sociale cu consecinte extrem de negative. Totusi, mai ales la inceput de drum, as alege fara ezitare intre multi bani si o satisfactie crescuta, cea de-a doua optiune.  Valoarea pe care o poti atinge intr-un mediu care iti ofera satisfactie reprezinta premisa pentru o mai buna situare a ta viitoare.  

4.       La un moment dat ati facut urmatoarea afirmatie: „Cand platesc munca pe care o faci din placere, banii scad placerea muncii. De aceea este bine sa nu amesteci niciodata placerea cu banii, fiindca pierzi placerea”. Puteti dezvolta putin aceasta idee? Oamenii cred ca este ideal sa muncesti din pasiune, dar vor sa fie si platiti pentru asta, nu cred ca multi ar spune ca daca lucreaza din placere nu vor multi bani. De ce nu este buna aceasta varianta, de ce scad banii placerea muncii?

Este bine sa avem si placere si bani multi, iar ele nu se exclud. Ba mai mult decat atat, un succes financiar poate sa te propulseze motivational foarte tare. Pe de alta parte, modalitatea in care se face plata poate sa produca o scadere a satisfactiei prin orientarea atentiei catre recompensa financiara si nu catre rezultatul muncii in sine. Sunt, de exemplu, cateva greseli tipice care fac ca orientarea sa fie mai degraba pe partea financiara: o   Va mai amintiti cat de greu este sa termini un proiect pentru care ai fost platit deja? De ce se intampla acest lucru? Pentru ca ne orientam spre recompensa financiara. o   De ce ne este atat de greu sa facem un proiect de creatie gratis dupa ce unul similar a fost platit foarte bine? In fapt, arta consta in a nu corela banii cu motivatia intrinseca. Regula generala este – nu transformati o motivatie in sine intr-una extrinseca! o   Nu dati imediat recompense copilului pentru nota buna primita, ci premiati-l ulterior pentru atitudinea buna pe care a avut-o. In cazul (fapt rar in Romania) in care salarizarea este mult mai mare decat nevoile oamenilor exista riscul de supra-evaluare. Fapt care te face sa nu mai resimti niciun soi de amenintare si sa te simti ca o persoane sub-motivata.  

5.        Cand alegem un job, care sunt factorii de care ar trebui sa tinem cont, dincolo de bani (salariu)?

Alegerile umane sunt complexe incat, in ciuda intelepciunii publice este foarte greu sa se creeze o reteta universala. Oferind totusi cateva repere, putem spune ca un job pentru a creea satisfactie si motivatie trebuie: o   Sa creeze conditii pentru dezvoltare in acel domeniu. o   Sa ofere un grad de autonomie. o   Sa ofere impresia ca participi la un bine social. o   Sa ofere un mediu in care greselile sunt tolerate iar interactiunea umana este semnificativa. Daca nu satisface niciunul dintre aceste criterii, recompensa financiara va fi insuficienta in cel mai scurt timp. Multe dintre aceste lucruri nu sunt vizibile pentru ca creierul uman raspunde in primul rand la amenintari. Isi spune: „vreau banii acum si aici, pe urma vad eu cum ma descurc”. Insa, un mediu toxic si fara perpective demotiveaza cu consecinte negative pe termen lung.

6.       Cum ne putem face o autoevaluare profesionala corecta (tinand cont de abilitatile noastre profesionale), ca sa nu cerem prea multi bani sau prea putini bani pentru munca noastra atunci cand negociem salariul?

O evaluare corecta este dificil de realizat caci depinde de nivelul pietei. Aceeasi persoana poate fi valorizata intr-un fel intr-un mediu (o comunitate, o regiune, o tara) si cu totul altfel intr-o alta regiune. Poate tocmai de aceea este important sa nu legam satisfactia  a ceea ce facem de nivelul salarizarii. Caci in momentul in care oferta pietei este sub asteptarile noastre, poate sa apara un fenomen de auto- desconsiderare nociv. Faptul ca la acest moment munca mea nu este platita bine nu este echivalentul faptului ca munca mea nu este valoroasa sau ca eu nu sunt valoros. Aceasta eroare poate sa fie evitata numai de persoanele care cred in propria lor munca. Este de preferat sa nu renunti la valorizarea propriei munci, afirmand-o in fata angajatorului ci sa cauti sa calibrezi cerintele pana acolo unde permite piata.